Maiestrie personala si echilibru

Zilele acestea am avut oportunitatea de a trece prin localitatea Horezu si de a vorbi cu cativa mestesugari. Unii in olarit, altii in tesut. Si am trait cu sentimentul ca oamenii acestia sunt impliniti si merg pe calea lor cu o mare constientizare, desi lumea in care fac oale si tesaturi este cu totul alta acum. Unii dintre ei inca au pastrat cateva principii de munca pe care le vad foarte valoroase in mediul organizational actual, care este din ce mai departe de dezvoltarea umana autentica si de echilibru intre viata profesionala si cea personala.

• Cum putem avea oameni fericiti in jurul nostru, in organizatii si pe strada? Oameni care muncesc si invata cu bucurie, la job si acasa?

Organizatiile noastre sunt inca ramase in cultura industrializarii si in acest moment nu sunt concepute sa satisfaca nevoile cele mai inalte ale oamenilor, nevoile de stima si respect de sine si cele de autoactualizare (asa cum le definea Maslow). Cei mai multi oameni au in minte o separare foarte clara intre activitatea de la serviciu si viata. Viata de dupa serviciu.

Oricare ar fi motivele, in mediul organizational, nu dam atentie dezvoltarii emotionale in aceeasi masura cu dezvoltarea intelectuala sau fizica. Ma bucur sa vad in organizatii oameni care sunt foarte deschisi sa faca sport, sunt foarte deschisi sa citeasca, sa mearga la training-uri. Provocarea pe care o vad este sa fie din ce in ce mai deschisi la dezvoltarea personala ce vine dinauntrul lor, din nevoia de a creste. Faptul ca suntem mai atenti la dezvoltarea noastra intelectuala si fizica si mai putin la cea emotionala, este in defavoarea noastra, in sensul in care doar dezvoltarea emotionala completa ne ofera cel mai bun randament in calatoria catre atingerea potentialului nostru maxim.
Imaginati-va ca va plimbati prin compania in care sunteti si vedeti oameni care zambesc, care impartasesc ultima lor lectie invatata, care admit ca sunt situatii carora nu le fac fata, care spun “NU” sau “DA” fara sa se simta vinovati….Cum va simtiti in mediul acesta?

Cum ar fi daca in organizatia in care munciti ar fi un angajament fata de dezvoltarea oamenilor? A vedea dezvoltarea oamenilor doar ca pe un mijloc de a ajunge la rezultatele urmarite devalorizeaza relatia dintre om si organizatie. Cum ar fi sa existe ca practica reala un “acord” intre organizatie si angajat pentru dezvoltarea sa completa, pe toate laturile? O relatie transparenta, matura, completa, implica un acord bazat pe devotamentul impartasit de toti fata de valori, idei, obiective, concept, procese manageriale….Si nu ma refer aici la contractul de munca. Ci ma refer la un nivel de acordare si aliniere umana care serveste la dezvoltarea noastra, nu la limitarea noastra.

• Cum pot managerii sa stabileasca acorduri cu angajatii pentru a creste impreuna?
• Cum pot angajatii sa invite la acorduri atunci cand managerul nu o face?

Impactul pe care il are dezvoltarea personala asupra fericirii angajatilor este unul foarte mare. Atat la nivel managerial sau la nivel de executie. A cauta implinirea personala doar in afara muncii si a ignora importanta portiunii din viata noastra pe care o petrecem la serviciu, inseamna ca ne limitam singuri oportunitatile de fericire si de a ne simti oameni completi.

Din practica mea pot spune ca este un moment crucial in evolutia unei organizatii acela in care suficienti oameni adopta atitudinea de a fi devotati invatarii, dezvoltarii, cresterii, maximarii potentialului nostru uman. Atunci cand un numar suficient de oameni din organizatie, cer si cauta oportunitati de a creste maiestria personala si profesionala.

Organizatiile invata doar prin oameni care invata. Totodata invatarea individuala nu garanteaza invatarea organizationala dar fara invatare individuala nu apare invatare organizationala.

Invatarea continua, indiferent de nivelul ierarhic la care te afli acum presupune atingerea maiestriei personale. Un nivel inalt de indemanare ca manager sau ca specialist. Maiestria personala sugereaza un nivel special de indemanare in fiecare aspect al vietii, fie ea personala sau profesionala. Maiestria trece dincolo de competente si abilitati, desi se intemeiaza pe acestea. Trece dincolo de deschiderea spirituala, desi cere deschidere spirituala. Inseamna abordarea propriei vieti ca pe un act de creatie, nu un act de reactie la mediul inconjurator. Inseamna asumarea unei viziuni care devine vocative. Inseamna intelegerea realitatii curente ca un aliat, nu un dusman in calea ta. Inseamna curiozitate, atentie la profunzimea lucrurilor si oamenilor, integrarea rapida a schimbarii si managementul sincronicitatilor, in locul muncii din greu. Inseamna conectare cu tine insuti si cu viata. Inseamna invatare continua si bucuria calatoriei. Drumul in sine este rasplata.

Imaginati-va ca sunteti pe drumul catre maiestria voastra personala. Cum va simtiti?

Cred ca a avea oameni care sunt devotati dezvoltarii umane complete in organizatii, avem nevoie si de a noua intelegere asupra rolului managerial. O noua paradigma de conducere mult mai adecvata timpurilor in care traim. Vechea paradigma a “planificarii, organizarii si controlului” nu mai are sens, mai ales pentru noile generatii. Avem nevoie de manageri care sa aiba capacitatea de a “crea oamenilor conditiile necesare pentru a se indepta spre cea mai satisfacatoare viata a lor”(ei insisi si oamenii pe care ii conduc). Manageri agili, versatili, capabili sa manifeste si fermitate dar si sa se dea din calea manifestarii potentialului oamenilor lor, capabili sa se uite si la dezvoltarea pe termen lung, la sustenabilitate precum si la rezultatele pe termen scurt.

O companie cu adevarat angajata fata de maiestria personala a oamenilor sai, ar putea parea o idee romantica despre lume si viata. Sau poate ca nu…Bill O’Brien a descris frumos un indicator ca toate cele spuse de mine mai sus functioneaza ”stiti ca sistemul functioneaza cand vedeti o persoana care a venit sa isi caute de lucru la o companie acum 10 ani si atunci era nesigur pe sine si avea o viziune limitata asupra lumii si sanselor sale, iar acum acea persoana conduce un department cu zeci de oameni. Se simte capabil sa isi asume responsabilitatea, intelege idei complexe, cantareste diferite pozitii si dezvolta argumentatii solide inainte de a lua o decizie. Ceilalti asculta cu atentie ce are de spus. Ea sau el are aspiratii mari si pentru familia sa, pentru companie, industrie si societate. “

Rodica Obancea
Professional Certified Coach (ICF)
Coaching Partner HART Consulting